Primăria Criciova, județul Timiș

Istorie

Diferite documente şi urme materiale atestă că acest teritoriu a fost locuit din cele mai vechi timpuri.

Fragmentele şi resturile de zidărie în hotarul comunei lângă cimitirul ucrainean, atestă că localitatea a existat încă de pe timpul stăpânirii romane 105-200 e.n.

Prima menţiune documentară despre o aşezare locuită în acestea părţi o avem din anul 1223. Numele de CRICIOVA este din 1918, până atunci purtând diferite denumiri maghiare şi habsburgice:

  • KRICSIOVAI;
  • KRICHCJOVA;
  • KRISTOVA;
  • KRISE.

Din secolul 12-13, (1215, 1289, 1301 - epoca feudalismului), sunt în mai multe documente primele date despre întemeierea localităţii JDIOARA, este însă că pe teritoriul localităţii Jdioara s-au găsit numeroase urme de vieţii omeneşti din epoca romană.

Din toate provinciile Daciei, numai Banatul timişan a fost întâi populat cu colonişti romani.

Pe timpul Romanilor în Banat din localităţi se găseau:

  • Tsiesna (Orşova);
  • Zambara (Timişoara);
  • Ahibis (Buziaş);
  • CentrumPutca (Surduc);
  • Tapae (Tapia);
  • Sydovar (Jdioara) ce a însemnat –cetatea a oamenilor mari, uriaşilor.

Deja pe la anii 1320, 1321 se aminteşte despre cetatea Sydovar (Jdioara). La 1 martie 1368 Regele Ludovic cel Mare, comunică castelanilor cetăţilor Timişoara, Sydovar (Jdioara), Sebeş, Mihald, Orşova, că pe Himfi Benedict l-a numit ban al Bulgarilor. În limba maghiară numele satului Jdioara a fost „ZSIDOVAR” (se citeşte Jidovar) şi este formată de două cuvinte, care pe româneşte înseamnă cetate evreiască (jidovească). Mult timp satul Jdioara a fost centru a comunei .

Satul CIREŞU, denumit o dinioare CIREŞU-TIMIŞAN are o vechime de aproape 370 de ani. Primul document ce se referă la acesta localitate datează din anul 1633.

Fostul sat CIREŞU-NOU, după ultima împărţire administrativ teritorială înglobat în satul CRICIOVA are o vechime de c.c.a. 60-90 ani şi s-a format prin cumpărarea terenurilor agricole de la foşti nemeşi de către rudenii veniţi din UCRAINA subcarpatică. Din punct de vedere administrativ-teritorial a făcut parte din diferite unităţi administrativ-teritoriale. Comuna Criciova este formată în majoritate din populaţie de etnie română şi 20% ucraineni care în majoritate locuiesc în CIRESU.

Începând din sec. al XIX-lea şi începutul sec XX a făcut parte din Comitatul CARAŞ-SEVERIN (1921) din regiunea BANAT (1966), din judeţul SEVERIN (1935) din regiunea Timişoara (1956). În prezent face parte din judeţul Timiş.

PRIMARII (Chinejii) DIN COMUNA JDIOARA ÎN ANII 1781-1950

  1. Danil Toderescu 1781-1782
  2. Mihai Logojanu 1783-1784
  3. Martin Dragu 1785 - 1786
  4. Drăgoi Nagru 1787-1788
  5. Alexandru Toderescu 1789-1790
  6. Martin Andraş 1791-1792
  7. Drăgoi Negru 1793-
  8. Nicolae Işfanescu 1794-1800
  9. Ianaş Logojanu 1801 -
  10. Nicolae Işfanescu 1802-1805
  11. Damaschin Todorescu I 1806-1807
  12. Vasile Nicolescu 1808 -
  13. Dragoi Bălu 1809 -
  14. Vasile Nicolescu 1810 -
  15. Damaschin Toderescu I 1811-1812
  16. Drăgoi Bălu 1813-1814
  17. Nicolae Işfanescu 1815-1820
  18. Drăgoi Bălu 1821-1822
  19. Vasile Nicolaescu 1822 -
  20. Nicolae Blidariu
  21. Trăilă Geltofan 1823-1824
  22. Mihai Dragu 1825-1830
  23. In anul1831au venit marii proprietari 1831-1832
  24. Ianaş Daminescu 1833 -
  25. Georghe Pavlovici 1834 -
  26. Nicolae Micşa 1835 -
  27. Mihail Dragu 1835-1839
  28. Ioan Jurca 1839-1840
  29. Petru Barbu 1840-1842
  30. Ioan Jurca 1842-1843
  31. Petru Tămaş mic 1843-1844
  32. Alexie Mara 1844-1845
  33. Mihai Dragu mare 1845-1846
  34. Alexa Mara 1846-1847
  35. Dimitrie Corneanu 1847-1848
  36. Alexie Mara 1848-1849
  37. Danil Işfanescu 1849-1850
  38. Petru Barbu 1850-1852
  39. Alexie Mara 1853 -
  40. Ioachim Lungu 1854 -
  41. Petru Barbu 1855 -1856
  42. Alexa Mara 1856 -
  43. Lazăr Dragu 1858 -
  44. Grigorie Birescu 1859-1860
  45. A murit preotul Grigorie Popa (a dus evidenţa) Nu sunt date
  46. Popa Savu 1898-1899
  47. Bogdan Danilă 1900-1905
  48. Gerga Ioan 1906-1907
  49. Ploscariu Petru 1907-1914
  50. Petruţie Achim 1915 -1918
  51. Ploscariu Dimitrie 1919 (România Mare)
  52. Stanciu Vasile 1920 -
  53. Roşu Pavel 1921 -
  54. Biriş Petru 1922 -
  55. Jurca Petru 1923 -1924
  56. Stoiconi Ioan 1925 -
  57. Tămaş Ioan 1926-1928
  58. Işfănescu Danilă 1929-1930
  59. Oprea Simion 1930 -
  60. Crăciun Nicolae 1930 -
  61. Oprea Simion 1931 -
  62. Secoşan Vasile 1931-1932
  63. Işfănescu Danilă 1932-1934
  64. Blidariu Eugen 1934, decedat
  65. Işfănescu Dănilă 1934-1938
  66. Bogdan Danilă 1938
  67. Daminescu Dănilă 1938 -
  68. Zimbrean Victor 1938-1939
  69. Ploscariu Petru 1940
  70. Toderescu Cornel 1940-1941
  71. Ploscariu Petru 1941-1948
  72. Suciu Ivan 1948-1949
  73. Toderescu Lazăr 1949 -
  74. Suciu Ioan 1949-1950

Începând cu 1 octombrie 1950, Jdioara devine sat trecând sub administraţia Sfatului Popular al comunei Criciova, datorita unei noi împărţiri administrative în ţara noastră, în regiuni şi raioane.

Astfel satul Jdioara întră în componenţa comunei Criciova, raionul Lugoj, regiunea Timişoara, care mai târziu s-a numit regiunea Banat. Suciu Ioan trece cu 1 octombrie 1950, ca preşedintele al Sfatului Popular al comunei Criciova.